Books

„Fără Ideal” de Henryk Sienkiewicz – Recenzie și viziune interpretativă

Introducere

Aceasta este o poveste de dragoste clasică deosebită. Spun poveste de dragoste clasică pentru că nu ilustrează un tip de iubire care nu ar avea potențial să se împlinească sau care reprezintă doar un moment în destinul tragic al omului, nimic mai mult, cum este cazul în operele lui Dostoievski, ci este pur și simplu o iubire puternică cu un potențial de a se înfăptui uluitor de mare. Ceea ce face ca această poveste de dragoste să fie deosebită  este cauza pentru care produce suferință, lucru care și înglobează caracterul moralizator al operei.

(more…)

Advertisements

„Mantaua” de Nikolai Gogol – Recenzie și viziune interpretativă

Introducere. Ce-ți poate trece prin minte când auzi sau citești fie și numele acestei nuvele? Înainte s-o citesc, mi se părea o scriere de o greutate majoră. Și îmi mențin această părere și acum, după lectură.

Mantaua este un cuvânt de natură să-ți provoace o emoție asemănătoare cu cea pe care o avem atunci când ne întâlnim cu o persoană pe care o respectăm foarte mult, sau ca cea pe care o simte un drumeț atunci când privește de pe o colină un oraș pe care urmează să-l exploreze ca un adevărat aventurier.

Ei bine, acest cuvânt împreună cu renumele lui Gogol reprezintă un titlu de carte pe care nu vă doresc să-l ratați. (more…)

„Împăratul Muștelor” de William Golding – recenzie și viziune interpretativă

Scăpând de perioada miloasă, probabil predestinată încă de la Izgonirea din Rai, a examenelor, am ieșit zburând în vechea-mi lume de obiceiuri, printre care se numără și cetitul cărților. 

Atenția mi s-a oprit îndeosebi asupra unei cărți care mi-a fost recomandată de ceva vreme, și care a așteptat răbdătoare, ce-i drept, actul meu de voință de a o deschide. Timpul pe care l-am acordat cărții a fost invers proporțional cu satisfacția pe care mi-a oferit-o în final. Lectura a durat în jur de 10 ore. „Un preț bun!”, ar striga acum un neguțător din Alchimistul. Păcat că n-avem niciunul care să mișune pe aici. (more…)

A zecea lume – Vladimir Colin

Un segment mai puțin cunoscut este literatura științifico-fantastică română. Considerat a fi cel mai important scriitor român în acest gen literar, Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin) a debutat cu un volum de basme după care a urmat prolifica sa perioada de literatură științifică pentru care a obținut trei premii Eurocon, o performanță unică pentru un autor român.

a_zecea_lume

A zecea lume (1964) este primul roman științifico-fantastic al autorului și prezintă dilema unei societăți galactice. În viitor, toate cele nouă planete ale sistemului solar sunt colonizate și aduse la același rang cu „planeta-mamă” Pământ. Descoperirile umanității nu se opresc aici, ba din contră, este descoperită a zecea planetă, care la rândul ei găzduiește forme de viată primitive.

În spiritul atâtor exploratori, să înlocuim populația locală cu cea „invadatoare”? Sau să ajutăm civilația primitivă să evolueze la standardele celorlalte planete? Pentru ca să avem o dilemă chiar mai mare, planeta recent descoperită nu prezintă o singură formă de viață dominantă (i.e. dinozaurii în Jurassic, oamenii în prezent), ci două! O specie humanoidă și agresiva (posibil pleonasm aici) care aduce aminte a primate, dar care au dezolvat scrisul, împreună cu o specie pașnică, canalizată pe suflet, care a dezvoltat telepatia, au un război intra-planetar pentru supremație, respectiv existență.

Ca niște „zei” atotputernici, îi veghem de la distanțe de câteva unități astronimice și ne întrebăm în consiliul nostru galactic: Ce facem? Pe cine sprijinim? O carte care pune întrebări și inivită la discuție, dar care oferă și informații științifice din astronomie, biologie, fizică, dar și din sociologie:  A zecea lume, de Vladimir Colin.

Oameni sărmani

Oameni sărmani este primul roman al lui Dostoievski, scris în nouă luni și publicat la 1846. Acesta conturează în prealabil stilul dostoievskian pe care îl vom întâlni în viitoarele capodopere ale autorului și ale literaturii universale.

Un schimb de scrisori dintre doi oameni simpli, săraci, ne dezvăluie limitele influenței banului în societatea rusească a timpului.

De la oameni fără nici măcar o copeică în buzunar, copii cerșetori cărora le îngheață mâinile și picioarele, li se taie respirația , care umblă cu bilete pe care stă scris binefăcătorii mei, mama unor copii moare, trei copii mor de foame, ajutați-ne, iar pentru că eu am să mor, pentru că nu i-ați uitat pe puișorii mei, pe lumea cealaltă n-am să vă uit, binefăcătorilor, până la oameni care pot afirma fără nicio problemă sunt oare suficiente cinci sute de ruble? , cu toții sunt sub imperiul ordinii și al birocrației nemiloase ale administrației rusești, iar cei neînsemnați sunt striviți de acestea.
(more…)