Author: Daniel

A Romanian young mind studying in an English-speaking university in Northern Germany. Passionate about Mathematical Physics, pushing himself to understand the philosophy behind every equation encountered and, to augment his chances, also devouring literature as a spherically symmetric black hole.

If you hear men talking about “bras” and “cats”, then they are physicists.

The other day I updated the Language section of my CV, stating that I have “working knowledge” in Mathematical Physics. Most people are afraid of Mathematics because it introduces a lot of new objects (or concepts) and different ways to use them. And that`s just like a language, with word and grammar. If you hear another language and you`re immediately asked to talk it, then it`s normal to be at least reluctant.

(more…)

Advertisements

Diverging dreams: How Romania disheartened me

Proud to be a Romanian student in Germany, I am following my dream of discovering Physics, but I gave up on another dream: doing it back home. Why does the latter have to be a dream, though? You`ll find here not the straightforward face of corruption, but its repercussions on what I still want to call home one day, and what happened on January 31st poisoned me. I have no cure, only this writing as a treatment.

(more…)

A zecea lume – Vladimir Colin

Un segment mai puțin cunoscut este literatura științifico-fantastică română. Considerat a fi cel mai important scriitor român în acest gen literar, Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin) a debutat cu un volum de basme după care a urmat prolifica sa perioada de literatură științifică pentru care a obținut trei premii Eurocon, o performanță unică pentru un autor român.

a_zecea_lume

A zecea lume (1964) este primul roman științifico-fantastic al autorului și prezintă dilema unei societăți galactice. În viitor, toate cele nouă planete ale sistemului solar sunt colonizate și aduse la același rang cu „planeta-mamă” Pământ. Descoperirile umanității nu se opresc aici, ba din contră, este descoperită a zecea planetă, care la rândul ei găzduiește forme de viată primitive.

În spiritul atâtor exploratori, să înlocuim populația locală cu cea „invadatoare”? Sau să ajutăm civilația primitivă să evolueze la standardele celorlalte planete? Pentru ca să avem o dilemă chiar mai mare, planeta recent descoperită nu prezintă o singură formă de viață dominantă (i.e. dinozaurii în Jurassic, oamenii în prezent), ci două! O specie humanoidă și agresiva (posibil pleonasm aici) care aduce aminte a primate, dar care au dezolvat scrisul, împreună cu o specie pașnică, canalizată pe suflet, care a dezvoltat telepatia, au un război intra-planetar pentru supremație, respectiv existență.

Ca niște „zei” atotputernici, îi veghem de la distanțe de câteva unități astronimice și ne întrebăm în consiliul nostru galactic: Ce facem? Pe cine sprijinim? O carte care pune întrebări și inivită la discuție, dar care oferă și informații științifice din astronomie, biologie, fizică, dar și din sociologie:  A zecea lume, de Vladimir Colin.

Einstein`s Test

This is the famous Einstein`s test. A paper and a pencil would be helpful, also trial an error works to some extent.

There are 5 houses that are each a different colour. There is a person of a different nationality in each house. The 5 owners drink a certain drink. They each smoke a certain brand of cigarettes and also have a certain pet. No owner has the same pet, smokes the same brand of cigarettes nor drinks the same drink. The question is. “Who has the fish? (more…)

This one was powerful

Long time ago on her motherland, she told the world how she would be. It was something childish in her behaviour, but in the same time echoing a voice of a too quickly grown up orphan. Afterwards, she became a foreigner, a prisoner between the two worlds she unwillingly had to live in. Just like an organ rejection, neither ambiences truly accepted her, but there she was, laughing in the face of this unfair life. (more…)

Pierdut în spațiu-timp

Scârbă și dezgust. Atât a rămas din sufletul meu, de odinioară inocent. Nu mă mai pot suferi. Nu, „suferi” e prea puternic, nu mai pot conviețui cu mine. Da, sună mai bine. Durerea-mi sună mai bine așa, dar de ce ar fi veninul mai dulce? Ne face oare să ne simțim mai bine? Plauzibil, dar tot nu mă pot uita la mine, am ajuns ce uram cel mai mult: un abderit, un paria, un mojic.

(more…)