Punctul înaintea Nașterii Domnului

Seara lui Ajun nu are grad de comparație pământesc.

Aș putea încerca cât îmi stă în putință să o descriu, dar nu pot să o compar cu ceva obișnuit. Aș putea să o compar cu dorul de brazi, sau cu ninsoarea dintr-un suflet deznădăjduit. Pot să o pun față-n față cu promisiunea Mântuirii și mai apoi le-aș confunda eu însumi.

Nouă ne este frică de Moș Ajun.

Discuțiile clișeice privitoare la spiritul Crăciunului, le cunoaștem deja. Nu are rost să ne mai ascundem în spatele bucatelor, al cadourilor și al întâlnirilor în familie atâta vreme cât nu există curăție sufletească și tot ce izvorăște din ea. Pe asta o știm cu toții. Un Crăciun este gol dacă nu suntem mai buni. Un Crăciun este zero dacă nu oferim din ce avem și altora. Cei care au vrut a înțelege asta, au înțeles-o deja cu mult timp în urmă. Această idee este de altfel și mediatizată foarte mult, dacă nu chiar peste măsură, însă…

…pe cât este de adevărată, pe atât este de insuficientă.

Fundamentul acestei idei este tot unul creștin, oricât de mult ar dori omul de astăzi să fugă de el. Nașterea Pruncului Hristos a fost pusă pe planul al doilea, sau a fost chiar ștearsă din memoriile oamenilor, dar nu asta doresc să subliniez, pentru că și ideea aceasta circulă pe internet precum un virus proaspăt scos din computerul unui hacker. În continuare, atât pentru cei care trăiesc Crăciunul în spirit creștinesc cât și pentru cei care au abandonat acest spirit, aș vrea să revenim la rădăcinile omului. Hristos a venit pe pământ cu un țel bine definit. Acela de a mântui pe om. Se naște izbăvire. Se naște speranță. Se va birui moartea.

Imaginați-vă că cei din Iad au aflat vestea Nașterii Domnului, așa cum facem noi când primim colindători.

Nu știm ce chinuri îndură cei din Iad. Că este foc care arde, asta știm. Dar nu știm ce fel de foc. Ne este greu să credem și că există un astfel de loc, pentru că avem o credință slabă, dar chiar și ipotetic vorbind, dacă un astfel de loc ar exista, ne cutremură bucuria unor oameni torturați când li se promite izbăvirea, salvarea. Ne este imposibil să empatizăm cu ei.

Tot astfel un om în carnea sa, plângând, cu sângele-i ieșind din gură și răni, cu părul ars și ud, dezbrăcat, înfrigurat și flămând, află că va fi salvat. Este iertat de toate și se poate odihni. În sfârșit. Nu mai contează ce a făcut, cum a ajuns acolo, important este că acel clește stă departe de el, că bâtele au fost rupte, că funiile nu-l mai înconjoară, că poate mânca fără grija otrăvirii.

Cu puțina putere spirituală care ne-a mai rămas, haideți să încercăm să ne privim nu în carnea noastră, ci în duhul nostru, care se află de foarte multe ori în starea trupească descrisă mai sus. Este momentul în care auzim strigându-se din cer: „Vă veți putea mântui! Nu deznădăjduiți!”. Acum este momentul să facem schimbări pe plan sufletesc. Acum este momentul în care ne dezpătimim. Acum este momentul în care ne aplecăm sub lovitura dușmanului și înfigem sabia în el, biruind pe acesta. Toate gândurile noastre rele, toate obiceiurile rele, toate se pot risipi prin Naștere. Bine ar fi dacă ne-am putea naște din nou! Ei bine, chiar putem. Și Slavă Domnului, avem armele necesare!

Asta înseamnă Ajunul Nașterii Domnului.

Să nu uităm de prilejul care ne este pus în față: acela de a deveni noi înșine mai curați, mai conștienți de firescul celor din jur. Și semenii noștri vor ceva bun, vor să scape de rău și să le fie bine. Fiecare om pe care-l vedem în autobuz are povestea sa. Nu este pur și simplu „altcineva”. Sufletele noastre se vor a fi spălate cu nădejdea Mântuirii.

Să dăruim cu sinceritate, să ne bucurăm cu bucurie mare și să ne rugăm pentru cei de lângă noi în acest Ajun. Acum putem începe să fim nou-născuți, pentru că avem impulsul necesar și stele și magi și Prunc Sfânt.

Sărbători binecuvântate alături de cei dragi!

Advertisements

We would love to hear your opinion on this article!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s